Un tip de bacterie cauzeaza acneea? Cosurile depind de toate

Un tip de bacterie cauzeaza acneea? Cosurile depind de toate

Analizele genetice sugerează că tulpina unei bacterii contribuie la această boală a pielii, în timp ce altele luptă împotriva ei.

Patru din cinci americani cu vârste cuprinse între 12 și 24 de ani suferă de acnee, dar cercetătorii încă se luptă să ii explice cauzele. Deși medicii au presupus cu mult timp în urmă că bacteriile joacă un rol important, cele mai recente dovezi sugerează ca diferențele cheie între tulpinile bacteriene care trăiesc în porii dumneavoastră fac diferența între imaginea perfectă și  coșurile inestetice.

Va recomandam produse naturale impotriva acneei, cosurilor, punctelor negre si punctelor albe din ulei 100% pur din arbore de ceai – tea tree oil de la Thursday Plantation.

thursday plantation ROMANIA ACNEE COSURI PUNCTE NEGRE EXCES DE SEBUM

O echipa de oameni de știință de la Universitatea din California, Los Angeles, de la Institutul  Genomului de la Universitatea Washington din Saint Louis și Institutul Biomedical de Cercetare din Los Angeles  a efectuat cel mai exhaustiv studiu al  acneei asociat cu bacteriile de pana acum.  Cum se raporta în Jurnalul de dermatologie investigativă (JID) pe 28 februarie, cercetătorii au descoperit că unele tulpini pot contribui la boli de piele, în timp ce altele ar putea ajuta pielea să se apere.

„ Oamenii au tratat acneea de parca toate bacteriile ar fi fost „ personajele negative”, spune biologul molecular Huiying Li de la  U.C.L.A., principalul cercetător al studiului. „ Studiul nostru arată că unele tulpini pot fi rele,dar altele pot fi bune.”

Există posibilitateaca fiind gazdă pentru  tipul greșit de bacterii sa nu fie singura cauză a bolii cunoscută  în mod oficial sub numele de acnee vulgaris. Dermatologii au invocat, de asemenea, rolul jucat de hormoni, glandele sebacee și pori. Tratamentele începând cu săpunuri pana la  antibiotice-țintă  prescrise frecvent pentru bacteriile din pori. Studiul JID oferă cele mai puternice dovezi de până acum că bacteriile joacă un rol-cheie atât în cauzarea, precum și în prevenirea a cel puțin unor tipuri de acnee.

Echipa de cercetare a colectat mostre de bacterii din porii nazali prin benzi de curățare de la 49 de pacienți cu acnee și 52 de persoane cu pielea sănătoasă. Au descoperit ca un singur tip de bacterii — Propionibacterium acnes — predomina în porii nazali atât la  persoanele  cu tenul curat cât  și la cei predispuși la acnee. Pentru a descifra ce a făcut diferența, oamenii de știință au analizat tulpinile de P. acnes prezente în porii.

Utilizând marker-ii genetici selectați, cercetătorii au identificat mai mult de 11.000  de tulpini de P. acnes. Analize suplimentare au identificat cele mai comune 10 tulpini, supranumite ribotip de la 1 la 10. Șase dintre aceste tulpini au fost puternic asociate cu pielea nesănătoasa. O singura tulpină, ribotip 6, a fost găsită doar pe pielea sănătoasă. Deoarece aceste tulpini există ca parte a unei comunități de bacterii, sau microbiome, cercetătorii au profilat următoarele populații care există în cadrul porilor. Au identificat cinci combinații microbiene comune și au aflat că două, dominate de ribotipurile 4 și 5, au fost găsite în principal la pacienții cu acnee.

Aceste modele au furnizat mai multe dovezi că diferitele tulpini de P. acnes ar putea să se refere la pielea sănătoasă sau bolnăvicioasă. Dar pentru a investiga dacă anumite tulpini ar putea fi dăunătoare sau benefice gazdei umane, cercetătorii au avut nevoie să studieze structura genetică a fiecăreia.

Oamenii de știința au secvențiat  ADN-ul  a 66 de probe izolate de P. acnes din 10 tulpini diferite și apoi au combinat aceste informații cu alte cinci tulpini P. acnesgenomes publicate . Comparând acești 71 de  genomi, ei au construit un arbore genealogic care a arătat cum a evoluat această specie de bacterii și variațiile genetice care au format fiecare tulpină.

În ultimul rand, cercetătorii au putut vedea de ce ribotipurile 4 și 5 ar putea cauza atât de multe probleme. Unele exemplare au dobândit ADN de la alte bacterii care ar putea provoca un răspuns imunitar în piele sau ar putea permite bacteriilor să rămână și să se manifeste mai agresiv la gazdă. Contrastant, oamenii de știință au identificat o posibilă explicație pentru bacteriile  ‘ajutor’. Exemplare alese din alte tulpini, cum ar fi ribotipurile 2 și 6 par să dispună de un sistem de apărare, care ar putea lupta împotriva ADN-ului invadator al virusurilor. Dermatologul Richard Gallo de la Universitatea din California, San Diego  care nu a fost implicat în studiu, observă că această descoperire  indică faptul ca tratamentele care șterg întregi populații bacteriene nu pot fi adecvate. “Multi dintre noi, din comunitatea științifică demonstrează  cum cele mai multe bacterii de pe piele sunt benefice pentru noi,”, spune Gallo.

Dacă studiul confirmă în continuare  legătura dintre aceste comunități bacteriene și acnee, autorii studiului cred că tratamentele pentru această boală ar putea fi în continuare îmbunătățite. “Am putea diagnostica pacienții mai bine [bazat pe microbiomele lor] și prescrie tratamente mai bune,”, spune autorul studiului, Noah Craft, un dermatolog de la Institutul de Cercetare Biomedicala din Los Angeles . În plus, opțiunile de probiotice naturale-tratamente care susțin creșterea anumitor microorganisme — ar putea fi folosite pentru a încuraja bacteriile benefice, întrucât abordările antibiotice mai sofisticate ar putea ținti selectiv bacteriile dăunătoare.

Rămân multe de înțeles , totuși. Craft adaugă că este probabil ca descoperirile lor să poată ajuta la explicarea acneei la doar unul din cinci cazuri. “Noi nu am specificat sub-tipul de acnee în acest studiu,” spune el. Craft suspectează că mai multe studii vor descoperi că acnee vulgaris reprezintă, de fapt, mai multe boli de piele.

Microbiologul David Relman de la Universitatea Stanford , care nu a fost asociat cu studiul, adaugă că complexitatea microbiomului ar putea contribui în continuare la apariţia bolii. “Trebuie să ne amintim că aproape toţi microbii fac tot timpul parte dintr-o comunitate,”, spune Relman. El sugerează că “pălăvrăgeala” lor în acea comunitate poate influenţa comportamentul bacterian – benefic sau nociv.