Influenta geneticii si a factorilor de mediu in patogeneza acneei: un studiu despre acnee la femei gemene

Influența geneticii și a factorilor de mediu în patogeneza acneei: un studiu despre acnee la femei gemene

Acneea este comună și adesea duce la morbiditate psihologică și fizică semnificative . Din experiențe clinice, acneea pare să ruleze în familii; cu toate acestea, foarte puține studii au investigat bazele genetice ale acestei boli de piele foarte frecvente. Un studiu mare pe gemeni, bazat pe 458 de  perechi de gemeni monozigoţi și 1099 de perechi de gemeni dizigoţi, toate femei cu o vârstă medie de 46 de ani,a fost efectuat pentru a investiga contribuția relativă a factorilor genetici și de mediu cu privire la predispoziția pentru acnee. În plus, potențiali factori de risc au fost evaluați la gemeni cu și fără acnee într-un studiu de caz transversal suprapus. Paisprezece la sută dintre gemeni au raportat o istorie de acnee. Genetica de modelare folosind scoruri de acnee a arătat că 81% (interval de încredere 95% 73-87%) de variații ale bolii au fost atribuite efectelor genetice aditive. Restul de 19% a fost atribuit unic (adică, neîmpărtășit) factorilor de mediu. Dintre factorii potențiali de risc testați în 400 cazuri de gemeni cu acnee și  2414 de gemeni neafectați, numai nivelurile serice ale apolipoproteinei A1 au fost semnificativ mai mici la gemeni cu acnee chiar și după ajustarea pentru vârstă și greutate. Istoricul familial de acnee, de asemenea, a fost semnificativ asociat cu un risc crescut.  Diferențe semnificative au fost găsite între gemenii cu acnee și  gemeni fără acnee pentru greutate, indicele de masă corporală, înălțimea, greutatea la naștere, căderea părului, factori de reproducere, precum și colesterol, trigliceride, lipoproteine cu densitate mare și nivelurile de glucoză. Niveluri mai mici de ser de apolipoproteina A1 la gemeni cu acnee s-au confirmat, de asemenea, atunci când s-a făcut analiza acneei la perechi discordante. Dovada unei influențe majore a geneticii asupra acneei ar trebui să stimuleze căutarea  genelor potențiale care pot duce la noi abordări terapeutice.

Va recomandam produse naturale impotriva acneei, cosurilor, punctelor negre si punctelor albe din ulei 100% pur din arbore de ceai – tea tree oil de la Thursday Plantation.

thursday plantation ROMANIA ACNEE COSURI PUNCTE NEGRE EXCES DE SEBUM

Acneea este una dintre cele mai frecvente boli ale pielii  care afectează între 40 și 50 de milioane de persoane în Statele Unite cu vârf de incidență în adolescență și la  femei de peste treizeci de ani la (alb, 1998). Cheltuielile pentru medicamente prescrise pentru acnee au fost estimate la 4 miliarde dolari în toată lumea. În 1992, doar în Marea Britanie au existat aproximativ 3,5 milioane de consultări pentru acnee în sectorul de îngrijire primară (Simpson, 1994). Desfigurarea facială cauzată de acnee moderată până la severă este importantă  din punct de vedere social și economic, acneea putând cauza dificultăți în găsirea unui loc de muncă, stimă de sine scăzută și depresie (Cunliffe, 1986;Motley şi Finlay, 1992;Gupta și Gupta, 1998). În ciuda părerii predominante că acneea este cauzată de factorii de mediu, un studiu efectuat în Marea Britanie a raportat că produsele cosmetice, medicamentele prescrise și ocupația nu au fost asociate cu acneea (Goulden et al, 1999a).

Patogeneza acneei nu a fost încă elucidată, dar puține date din studiile făcute pe familii sugerează  prezenţa eredităţii familiale  (Goulden et al, 1999a, b). Câteva studii pe gemeni au fost publicate anterior investigării genetice a acneei. Un studiu de Friedman raportează estimările eredității ridicate pentru acnee la gemeni,date luate dintr-un  registru de gemeni din Statele Unite (Friedman, 1984). Diagnosticul de acnee a fost evaluat din dosarele medicale nestandardizate de la fiecare geamăn  dintr-o pereche, dar gemenii nu au fost intervievați pentru studiu. Un raport preliminar unui studiu recent asupra gemenilor care suferă de acnee a arătat, de asemenea, estimări ereditare foarte mari la gemeni adolescenți cu acnee recrutaţi dintr-un  registru australian de gemeni (Kirk et al, 2001).Un studiu ce investiga excreția de sebum la 40 de perechi de gemeni adolescenţi cu acnee a constatat corelații mai mari între monozigoţi si dizigoţi, dar numerele au fost mici (Walton et al, 1988). Proporția de acizi grași  ramificaţi în esteri de ceară sebacee, de asemenea, a fost raportată a fi corelată mai mult la gemeni monozigoţi comparativ cu dizigoţii (Stewart et al, 1986).

Cele doua studii combinate, cel efectuat pe gemeni și cel transversal suprapus au fost înființate pentru a investiga factori de risc cu potențial de mediu, hormonal și metabolic,dar și factori de risc genetic în cauzarea acneei folosind mostre de la femei caucaziene, perechi de gemene monozigotice și dizigotice de pe teritoriul Marii Britanii. Au fost colectate și date despre alte afecțiuni comune,cu ar fi eczemele și psoriazisul ,dar rezultatele pentru acest studiu vor fi publicate separat. Având în vedere legătura dintre acnee și sindromul ovarelor poli chistice (SOP), posibile asocieri cu variabile bazate pe cauze hormonale cum ar fi istoria reproducătoare, lipidele, metabolismul (colesterol,trigliceride, lipoproteine cu densitate mare și apolipoproteina A1) și nivelurile de glucoza au fost ,de asemenea, investigate.

Materiale și metode

Patru sute cincizeci și opt de perechi de gemeni monozigoţi şi 1099 de perechi de dizigoţi au fost recrutate între decembrie 1996 și ianuarie 2000. Toate gemenele erau femei caucaziene cu vârste medii de 46 de ani (18-79) recrutate de la Registrul de Gemeni St. Thomas din Marea Britanie  din Londra,care este folosit pentru studiul unei varietăți de boli comune. Nici o pereche de gemeni nu provine din aceeași familie. Gemenele au fost recrutate la nivel național prin campanii media și nu au fost anunțate că studiile erau efectuate pentru boli de piele sau acnee. Zigozitatea gemenelor a fost determinată prin intermediul unui chestionar validat și confirmat prin amprentarea genetică în cazuri ambigue. Ele au fost intervievate cu ajutorul unui chestionar completat de asistente  cu întrebări despre diverse boli de piele. Mare parte a studiului despre piele a fost înființat pentru a investiga genetica bolilor de piele obișnuite incluzând acneea, eczemele și psoriazisul.  Rezultatele pentru acest studiu al eczemei și psoriazisului vor fi publicate separat. Subiecții au fost întrebați dacă au suferit de acnee, iar în cazul răspunsului  „da”, acesta a fost împărțit în 3 subcategorii bazate pe severitatea bolii și a fost folosit următorul sistem de notare: (i) acnee ușoară tratată de către pacient cu produse cumpărate din magazin; (ii) acnee moderată care a necesitat tratament prescris de un medic generalist; (iii) acnee severă ce necesita vizite la dermatolog. Cazurile de acnee severă auto-raportate s-au dovedit a fi corelate cu examinarea clinică.(Pearl et al, 1998)Deși studiul Pearl et al nu a fost o autoevaluare retrospectivă a acneei ca în acest studiu, faptul că adolescenții își recunosc boala și scorul lor este destul de precis dovedește că acneea este o boală cunoscută și este supusă autoexaminarii. Cu toate ca toți gemenii au fost supuși unei examinări de către asistente pregătite pentru acest studiu,prevalenţa acneei nu a putut fi determinată de examinarea pielii deoarece vârsta de vârf pentru acneea activă ar fi mult mai mică. Aşadar, toate datele despre acnee sunt bazate pe date retrospective din chestionar. Toate gemenele au fost întrebate despre căderea de păr deoarece căderea părului poate fi un semn al sindromului ovarelor polichistice,care poate fi asociat cu acneea; acesta a fost evaluat în timpul examinării pielii care a fost făcută de 5 asistente pregătite timp de câteva săptămâni de V.B. Istoricul familial de acnee autraportată la rudele de grad primar (fără celălalt geamăn) a fost de asemenea înregistrat.

Au fost colectate și date despre greutate,înălțime și factori reproducători. Nivelurile serice ale lipidelor (colesterol,trigliceride, lipoproteine cu densitate mare a Apo A1) au fost măsurate. Nivelul de glucoza a fost, de asemenea, măsurat cu ajutorul unui test oral de toleranța la glucoza cu 75 g de glucoza  şi cu  prelevarea de probe de ser într-un interval orar de 0-120 de minute de la un subeşantion de gemene. Studiul a fost aprobat de Comitetul de Etică al Spitalului St. Thomas.

           Analize statistice

  • Concordanţa probandwise sau concordanţa casewise
  • Au fost folosite tabele de contingenţă două câte două bazate pe prezenţa sau absenţa acneei în cazuri de perechi gemene monozigoţi sau dizigoţi pentru a calcula concordanţa probandwise sau casewise folosind următoarea ecuație : 2C/(2C+D), unde C este numărul de perechi concordante (ambii gemeni au acnee), iar D este numărul de perechi discordante. Dacă concordanţa probandwise sau casewise este mai mare în cazul monozigoţilor decât a dizigoţilor, aceasta sugerează un efect genetic asupra bolii. Corelațiile de tip polychoric (corelația răspunzătoare de boală la perechi monozigotice și dizigotice măsurată la o anumita categorie) au fost de asemenea calculate folosind notari de la 0 la 3 în cazul acneei.

Genetica de modelare

  • Adaptarea modelelor genetice la gemeni se bazează pe comparația matricelor varianţă-covarianţă (sau corelare) la monozigoţi sau dizigoţi. Fenotipurile observate se presupun a fi funcții liniare ale următoarelor 4 componente care stau la baza varianţei: (i) valoare genetică aditivă (A) este varianta care rezultă din efectele genetice aditive ale alelelor la fiecare locus contribuitor; (ii) varianţa genetică dominantă (D) este varianţa rezultată din efectele non-aditive a doua alele în același locus,însumate tuturor locilor care contribuie la trăsăturile varianţei; (iii) varianţa de mediu partajată sau comună (C) este varianţa rezultată din evenimentele de mediu împărtășite de ambii membri ai unei perechi gemene; și (iv) varianţa de mediu specifică sau unică (E) este varianţa rezultată din efectele de mediu care nu sunt împărtășite de membrii unei perechi gemene și care include erori de măsurare (Neale,1997; Kyvik,2000). Metode suplimentare de măsurare a eredității trăsăturilor dihotomice la gemeni sunt date în anexă și poate fi găsit în Millard et al (2000). Ajustările estimărilor de ereditate pentru suprapuneri au fost efectuate pe Stata (1997,Corporaţia Stata , College Station,TX) folosind o regresie modificată DeFries Fulker pentru trăsăturile dihotomice, în care fenotipul unuia dintre gemeni este modelat ca o funcție logit a fenotipului perechii lui și a zigozităţii lor. (Sham et al, 1994)

Studiul transversal

Au fost făcute comparații între gemeni cu acnee (400 de cazuri) și gemeni neafectați de acnee (2414 controlați). Toate valorile p au fost împărțite în doua iar nivelul de semnificație a fost stabilit la <0.05. Ecuațiile de estimare generale au fost folosite pentru a ţine cont de nedependenta de date (relația genetică în cadrul perechilor monozigoţi și dizigoţi), în estimarea șanselor ca rapoartelor de a fi afectate folosind Stata (Stata Corporation). Diferențele în istoricul familial intre cei cu acnee și cei fără au fost calculate folosind 2 statistici pe Stata. Pentru istoricul familial la părinți,frați și copii, comparațiile au fost realizate pe unul dintre gemeni luați la întâmplare din fiecare pereche.

  • Situația caz-control și potrivirea la perechile de gemeni
  • A fost folosită analiza regresiunii condiţionale pentru a investiga potențiali factori de risc la perechile de gemeni monozigoţi și dizigoţi care au discordanţă la acnee, iar rezultatele au fost prezentate ca rapoarte de cote cu intervale de încredere de 95% (95% CI). Variabila de grup a fost perechea de gemeni.

Programul statistic

  • Adaptarea modelului tuturor componentelor ale varianţei au fost făcute cu Mx, un program creat pentru analiza datelor pereche (Neale,1997). Regresia condiţională logistică, ecuația de estimare generala, X2 și corelația statistică au fost efectuate pe versiunea 5 a soft-ului statistic Stata (Corporația Stata).

Rezultate

Concordanta de acnee la perechi de gemeni monozigoţi și dizigoţi

  • Prevalenţa acneei a fost de 14% la gemenii monozigoti și 14% la gemenii dizigoti. Vârsta de la interviu a fost asociata negativ cu istoria raportată a acneei (p<0.0001).
  • Gemenii monozigoţi erau puțin mai în vârsta decât cei dizigoti dar acest lucru nu a avut semnificație statistică (p=0.055). Scorurile acneei la gemeni monozigoti și dizigoti apar în Tabelul I împreuna cu vârsta medie pentru fiecare categorie. Scorurile acneei nu au fost asociate cu zigozitatea (p=0.9), dar au fost asociate cu vârsta; 11% dintre gemeni cu vârste cuprinse intre 35-50 de ani au avut scoruri egale cu 2 sau mai mult (acnee de la moderat la severă) în comparație cu 5% la gemenii mai în vârsta. Concordanţa proband-wise bazata pe tabelele de contingenţă pentru prezenţa sau absenţa acneei a fost de 0.65 la perechile monozigote și 0.28 la perechile dizigote. Tabelul II arată scorurile acneei la geamănul 1 și geamănul 2 (perechea de gemeni). Corelațiile polychoric bazate pe scorurile de acnee de la 0 la 3 au fost 0.82 la gemenii monozigoţi și 0.40 la dizigoţi.

Modelul genetic

  • Rezultatele analizelor genetice cantitative ce estimează contribuția relativă a factorilor genetici și de mediu apar în Tabelul III. Cele 4 modele sunt bazate pe scoruri de acnee în 4 tabele de contingenţă. Modelul AE (A) factorii genetici aditivi și (E) modelul mediului unic s-au potrivit cel mai bine datelor (Tabel III). Ecuația X2 obținută la compararea ACE cu (A) factorii genetici aditivi + (C) factorii comuni de mediu + (E) efectul modelului unic de mediu vs. modelul CE,unde (C) modelul mediului comun + (E) modelul mediului unic a fost 28.4 p<0.0001 demonstrând ca A nu poate fi înlăturat. Neavând dovezi de efecte ale mediului împărtășit CE a putut fi respins. În modelul AE, efectele genetice aditive au reprezentat 81 % (95% CI 73-87%) din varianţa bolii ,iar cei 19% (95 % CI 9- 27% ) au fost atribuiți efectelor de mediu unic (adică celor neîmpărtășiți de gemeni). Nu există dovezi solide ale efectelor genetice dominante , dar chiar și cu această dimensiune mare de eșantion puterea noastră de a detecta o influență modestă a D a fost mică (tabelul III).Pragurile monozigotice și dizigotice nu au fost în mod semnificativ diferite, ceea ce reflectă prevalența similară de acnee la gemeni monozigoti și dizigoti.
  • Analizele genetice cantitative folosind Mx au fost repetate pe două tabele de contingenţă bazate pe variabile binare (cei care au avut vreodată acnee vs cei care n-au avut niciodată). Cel mai potrivit model bazat pe aceasta definiție a fost tot AE cu 91% (95% CI 84–95%) răspunzători de boala explicată de factorii genetici aditivi, iar restul de 9% (95% CI 0.05–0.16) de factori unici de mediu. Ajustările pentru covarianţe [vârsta avută la vizită, vârsta la menarhă, greutatea și folosirea contraceptivelor] folosind regresia modificata DeFries Fulker pe tabelele de contingenţă nu au afectat estimările ereditare (date care nu sunt arătate). Analizele Mx au fost de asemenea repetate pe două subgrupuri de gemeni stratificate pe vârsta (egal sau mai mic de 50 de ani și peste 50 de ani). Rezultate foarte asemănătoare au fost obținute la ambele grupuri (datele nu apar) ,așadar vârsta la prezentarea la interviu nu a afectat estimările de ereditate.

Studiul transversal comparativ intre gemenii cu acnee și gemenii fără acnee

Comparațiile intre 400 de perechi de gemeni cu acnee și 2414 perechi gemene neafectate de acnee bazate pe variabile metabolice și reproductive apar în Tabelul IV. Gemenele cu acnee erau puțin mai tinere (3,9 ani) decât cele neafectate dar toate analizele au fost ajustate la vârsta și la faptul că gemenele sunt înrudite.  Greutatea la naștere, greutatea la 20 de ani, indicele curent de masă corporală și înălțimea au fost comparabile între gemenele cu și fără acnee. Cu privire la istoricul reproducerii, gemenele cu acnee au fost mult mai susceptibile la a fi folosit contraceptive în comparație cu gemenele neafectate (93%vs 85%),semnificația statistică ajungând la această diferență (p = 0,02).Numărul de sarcini a fost ușor, dar nu semnificativ, mai mic la gemenele cu acnee. Nu a fost găsita nici o asociere între acnee și vârsta de la menarhă, numărul de copii sau antecedente de menstruații neregulate. Căderea părului odată cu vârsta a fost egal la ambele grupuri. Nivelurile de lipide au fost ușor mai scăzute la gemenele cu acnee, dar această diferență nu a fost semnificativa odată ajustata în funcție de vârstă și greutate, cu excepția Apo A1 (p = 0,05).Scorurile de acnee  au fost negativ asociate cu nivelurile serice de trigliceride, colesterol, și Apo A1 și pozitiv asociate cu utilizarea de contraceptive, dar aceste asociații au dispărut odată cu ajustările în funcție de vârstă. Nivelurile de glucoză în timpul unui test oral de toleranţă la glucoză au fost, de asemenea, similare între cele două grupuri.

  • Istoricul familial de acnee a fost comparat între 220 de gemeni cu acnee și 1358 de gemeni neafectați ( perechile de gemeni au fost împărțite luând câte un geamăn la întâmplare din fiecare pereche pentru prezenţa acneei la părinti și frați). Dintre cele 220 de perechi cu acnee, 47% au avut un istoric familial unde cel puțin unul dintre frații ne-gemeni avea acnee faţă de cei 15 % la gemenii fără acnee (p<0.0001). Cazuri în care unul sau ambii părinți au fost afectați de acnee au fost raportate la 35 % la gemenii cu acnee și 4 % la gemenii fără acnee (p<0.0001). 41% dintre gemenii cu acnee a raportat cel puțin un copil afectat de acnee,în comparație cu 17 % din cei controlați (p<0.0001).

Situația caz-control și potrivirea la perechile de gemeni

Asocierea negativă dintre acnee și nivelurile serice de Apo A1 au persistat atunci când 208 de perechi discordante de dizigoti au fost analizate utilizând regresia logistică condiționată. Dar acest lucru nu a avut semnificație statistică (p = 0.07). Contrar design-ului transversal, în cazul perechilor discordante de gemeni dizigoti contraceptivele nu au fost utilizate mai frecvent,dar puterea de a detecta o astfel de diferență a fost limitată, având în vedere utilizarea pe scară largă de contraceptive la această populație aflata în studiu. Folosind numărul mic de perechi discordante monozigot cu acnee (43 perechi), nu au fost găsite asociații cu toți ceilalți potențiali factori de risc din tabelul IV, inclusiv Apo A1.

  • Discuții
  • Rezultatele acestui studiu de caz pe gemeni adulți sugerează o bază genetică solidă pentru acnee, având în vedere ca 81% din populația cu variate scoruri acneicece din Marea Britanie au fost atribuite factorilor genetici și istoricului familial de boală, confirmate de o grupare familială semnificativă. Aceste rezultate sunt în concordanță cu două studii anterioare despre acnee pe gemeni care au raportat o ereditate estimata  între 50 și 90% (Friedman, 1984;Kirk et al, 2001). Nivelurile serice scăzute de Apo A1 au fost singurul factor de risc semnificativ pentru acnee folosind proiectarea de caz-control transversal și potrivire de gemeni. Rezultatele analizelor de caz-control trebuie să fie avute în vedere cu atenție, având în vedere că măsurătorile au fost făcute la diferenţă de mulţi ani după ce boala a fost activă și posibile asociații cu acneea pot sa fi fost pierdute din cauza acestui interval. Posibile limitări ale studiului trebuie să fie discutate: datele erau retrospective, iar examinarea curentă a pielii pentru clasificare nu ar fi fost utilă având în vedere vârsta medie a gemenilor. Nu există un sistem de clasificare unanim acceptat  al acneei,așadar definiția clinica variază foarte mult în studiile publicate (Stathakis et al, 1997).Cu toate acestea,rezultatele analizelor noastre genetice cantitative au fost similare folosind metoda noastră de notare pentru acnee sau clasificare dihotomică ca fiind prezentă sau absentă, astfel încât potențialul distorsiunilor cu privire la gravitatea acneei nu a avut un efect major asupra eredității.  În plus, chestionarul a fost administrat de aceeași asistentă  ambilor gemeni având întrebări identice pentru multe boli diferite, care ar fi trebuit să limiteze orice amintire sistematică. Ambii gemeni au fost văzuți în aceeași zi cu protocoale identice și nu au fost conștienți de faptul că bolile de piele erau cele investigate înainte de interviu. Acneea este o boală de piele cunoscută, iar caracteristicile sale clinice o fac dificil de confundat cu alte boli de piele care afectează faţa în adolescenţă sau tinerețe. Întrucât prevalenţa acneei a scăzut cu vârsta,ceea ce poate însemna o amintire mai slabă la gemenii mai în vârsta ,aceasta nu a afectat estimările ereditare, deoarece această amintire ștearsă nu ar trebui să fie semnificativ și sistematic diferite la perechile de monozigoţi sau dizigoţi. Aceasta este susţinută de faptul că prevalenţa specifică vârstei de acnee a fost comparabilă la perechi de monozigoţi și dizigoţi, și, de asemenea, de estimările similare cu efectul genetic la gemeni mai tineri și mai în vârstă. Diferenţa la cazurile de acnee autoraportate în funcție de vârstă ar putea, de asemenea, fi explicată printr-o creștere în prevalenţa la acnee sau de conștientizare a acneei în ultimii 30 de ani. De asemenea, nu au existat asocieri între zigozitate și scorul acneei, ceea ce susține faptul ca atât monozigoţii cât și dizigoţii și-au amintit de boală în același fel. Prevalenţa globală la acnee în acest studiu este comparabilă cu alte studii bazate pe populația adultă și doar ușor mai mică decât prevalenţa  acneei în studiul pe gemeni raportat de Friedman (Cunliffe, 1975;Friedman, 1984;Maisonneuve et al, 1987;Rademaker et al, 1989;Chua-Ty et al, 1992;Kilkenny et al, 1998;Goulden et al, 1999b;Aktan et al, 2000). În timp ce alte studii pe adolescenți au raportat o prevalenţă intre 50% și  80%, aceste studii includ acneea de gradul întâi și doi conform sistemului de clasificare a acneei din Leeds, care sunt definite prin câteva comedoane și/sau câteva papule de care populația noastră adultă poate nu își amintește (Burton et al, 1971;Smithard et al, 2001). Așadar,acest studiu este foarte posibil să se concentreze pe gradele de la moderat la sever ale acneei ( nota 3 și peste, conform sistemului de clasificare din Leeds), deoarece cazurile foarte ușoare și ușoare sunt aproape universale la adolescenți care nu au o morbiditate psihologică semnificativă.  Istoricul familial depindea și el de amintirile gemenilor; cu toate acestea,  datele familiale sunt în concordanţă cu alte studii bazate pe populația cu acnee (1999a Goulden et al, b). Într-un studiu recent din Marea Britanie, acneea a fost de patru ori mai frecventa la rudele de grad primar în  204 cazuri de acnee  decât la rudele de grad primar la 144 de gemeni (Goulden et al, 1999b).Metoda gemenilor este considerată a fi metodă optimă pentru a separa contribuția relativă a factorilor genetici şi de mediu de o trăsătură sau boală la o grupare familială asa cum studiile de familie pot fi explicate în parte, prin factori de mediu partajat, care sunt dificil de separat de influenţa genetică(Martin et al, 1997;Kyvik, 2000).Estimările de ereditate pot fi părtinitoare dacă partajarea sau mediul suprapunerilor sunt strâns relaționate cu boala şi se întâlnesc mai des la perechile monozigoţi decât la dizigoţi. Cu toate acestea,am ajustat estimările de ereditate pentru suprapuneri și acestea nu au afectat în mod semnificativ estimările. Acest studiu pe gemeni arată că gruparea familială observată se bazează pe efecte genetice solide și nu pe mediul impărtăşit.

Patologia acneei se găsește în unitatea pilo-sebacee, cu activitatea crescută a glandelor sebacee,datorită cornificării defectuoase, colonizării microbiene a canalului folicular și a reacției  inflamatoare cutanate ca răspuns la obstrucția foliculului (Gollnick et al, 1991). Studiile referitoare la profilul morfologic și imunologic al unității sebacee nu au descoperit pana acum factorii declanșatori ai bolii (Harris et al, 1983;Downing et al, 1986). Rolul bacteriei pielii,  Propionobacterium acneei, nu este clar, deși acest organism și acizii grași produși în foliculii blocați contribuie la procesul inflamator  (Webster et al, 1982;Leyden et al, 1983;Holland et al, 1998).

Se presupune că factorii hormonali (endogeni și exogeni) joacă un rol important în acnee având în vedere debutul bolii în jurul pubertății, relația dinte acnee, hiperandroginism și efectul terapeutic al agenților anti-androgeni. În plus, legătura dintre sindromul ovarelor polichistice și acnee a fost stabilită în urma cu mult timp (Sheehan et al, 1988;Rosenfield, 1986;Betti et al, 1990).În acest studiu bazat pe un eșantion reprezentativ al populației al Marii Britanii, niciunul dintre potențialii factori de risc reproducători sau hormonali studiați nu au fost asociați cu acneea în afară de contraceptive. Această asociere nu este cazuală, fiind explicată prin faptul că folosirea contraceptivelor este una din opțiunile terapeutice pentru tratarea acneei. În plus, în analizele perechilor discordante de monozigoţi și dizigoţi ,folosirea contraceptivelor nu este semnificativă. Căderea parului (calviția la bărbați), care poate fi o consecință a folosirii contraceptivelor, nu a fost mai semnificativă în acest studiu de caz asupra gemenilor cu acnee. Asocierea dintre acnee și nivelurile crescute ale androgenului a fost controversată deoarece unele studii au raportat niveluri crescute de androgeni totali dar și liberi în acnee,iar altele au raportat niveluri de androgeni în limite normale și nu corelate între scorurile de severitate a acneei și nivelurile de testosteron (Forstrom et al, 1974;Steinberger et al, 1981; duica et al, 1982;Lucky et al, 1983;Marynick et al, 1983;Schiavone et al, 1983;Ginsberg et al, 1986;Lawrence et al, 1986;Levell et al, 1989;Ramsay et al, 1995). În acest studiu, nivelurile de testosteron seric au fost disponibile doar la un subgrup foarte mic de gemeni (datele nu sunt arătate)  și nu erau relevante din cauza influenţei minore.

Sindromul ovarelor polichistice legat de acnee afectează intre 2-20% din populația normală în funcție de definiția folosită și, de asemenea, apare în grupările familiale ca model dominant al moștenirii genetice (Knochenhauer et al, 1998;Francii et al, 1998;Kashar-Miller şi GOLDESMIT, 1999;Urbanek et al, 1999). Femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice nu au doar niveluri crescute de andorgeni, ci și rezistenţă la insulină cu  hyperinsulinaemia, dar și niveluri serice crescute de lipide. În studiul pe gemeni raportat aici, nivelurile serice de Apo A1 au fost mai mici la gemenii cu acnee și acest lucru este în concordanță cu modificările de lipide raportate anterior la femeile cu ovare polichistice (Lithell et al, 1987).Această diferenţă de Apo A1 a fost găsita, de asemenea, și la analiza perechilor discordante de  dizigoţi cu acnee, deşi acest lucru nu a ajuns la semnificație statistică.  Diferența de Apo A1 intre subiecții cu acnee și cei fără trebuie confirmată și la alte populații și adolescenți. Diferența de Apo A1 nu a fost găsită la perechile discordante de monozigoţi cu acnee, dar numărul acestora a fost mic. Greutatea și nivelul glucozei au fost similare între gemenii cu acnee și cei fără.

În concluzie, acest studiu, utilizând modelul gemenilor ,confirmă că acneea este o boală ereditară cu efecte genetice aditive semnificative. Baza solidă genetică trebuie să stimuleze mai mult cercetările care să conducă la descoperirea genei vinovate pentru această boala comună și adesea incapacitantă. Pana acum puține gene candidate la provocarea acneei au fost propuse, unele dintre ele relaționate cu androgenul și metabolismul steroidian, deși dimensiunile eșantioanelor au fost mici (Blanche et al, 1997;Ando et al, 1998;Munro and Wilkie, 1998;Paraskevaidis et al, 1998;Sawaya and Shalita, 1998).

Lipsa de cercetare în genetică a acneei este surprinzătoare având în vedere incidența, morbiditatea și costurile de servicii de sănătate ale acesteia. Acneea este tratată în prezent cu cheratolitice, antibiotice sistematice și locale, anti-andorgeni cât și cu retinoizi topici, care au ținte diferite cu efecte complementare asupra infecției,inflamației, sebumului,ratei secreției și keratinizarea ductului folicular. Pentru acneea severă cu cicatrici, retinoizii orali au reprezentat un progres major în controlarea bolii, dar au efecte adverse semnificative cu posibile apariţii de teratogeneză. Noile opțiuni terapeutice pentru toate gradele de acnee, tratamentul precoce pentru persoane predispuse genetic, precum și noi medicamente orientate în mod specific spre căile genetice ar fi binevenite. Înţelegerea geneticii acestei boli comune poate descoperi gene care pot avea efect pleiotropic pe alte fenotipuri conexe, cum ar fi metabolismul lipidelor.