Consumul de cafea poate ameliora acneea, cosurile, punctele negre si punctele albe ?

Consumul de cafea poate ameliora acneea

Cercetările arată că un consum regulat de cafea reduce nivelul insulinei și glicemiei, în timp ce cofeina, izolată, are efectul opus, ceea ce înseamnă că de fapt cafeaua te poate proteja împotriva acneei, în timp ce alte băuturi ce conțin cofeină pot dăuna sănătății pielii.

În acest articol vom explica ce spun cercetările științifice cu privire la efectul cafelei și al cofeinei asupra acneei și ce înseamnă toate acestea pentru tine.

Va recomandam produse naturale impotriva acneei, cosurilor, punctelor negre si punctelor albe din ulei 100% pur din arbore de ceai – tea tree oil de la Thursday Plantation.

thursday plantation ROMANIA ACNEE COSURI PUNCTE NEGRE EXCES DE SEBUM

Conexiunea dintre insulină și acnee, pe scurt

Să începem cu o scurtă recapitulare despre cum contribuie insulina și glicemia crescută la apariția acneei. Atunci când nivelul glicemiei crește, pancreasul reacționează prin secreția unui hormon numit insulină. Insulina stimulează la rândul ei secreția altor hormoni care cauzează acneea, precum IGF-1 (factorul de creștere insulin-like 1 / somatomedin C) și hormonii androgeni. Acești hormoni stimulează producția de sebum și rata de creștere a celulelor pielii, ceea ce duce la înfundarea porilor și la apariția acneei. Pentru explicații mai detaliate, puteți citi despre acneea hormonală.

Ca urmare, orice are un efect negativ persistent asupra insulinei (provoacă rezistență la insulină sau crește nivelul de insulină) poate afecta și sănătatea pielii. Iată de ce zahărul și laptele pot provoca acnee.

Cercetările arată însă că există o corelație între consumul de cafea și nivelul glicemiei și al insulinei din sânge și este vorba probabil de același mecanism prin care cafeaua influențează apariția acneei. Să vedem, așadar, ce spun cercetările despre efectele cafelei asupra glicemiei.

Efectul consumului regulat de cafea asupra glicemiei

Unul dintre cele mai impresionante studii pe care le-am găsit pe această temă este un studiu olandez asupra persoanelor în vârstă. Studiul a vizat 1312 cetățeni olandezi de peste 50 de ani. Toți participanții la studiu au fost supuși unui test de toleranță orală la glucoză (TTOG) la începutul studiului și încă unuia după o perioadă de 6-7 ani. Testul de toleranță orală la glucoză măsoară reacția organismului la încărcarea cu o doză orală de glucoză și prespupune consumarea unui pahar de apă amestecată cu 75 de grame de zahăr (ca punct de referință, o sticlă de jumătate de litru de Coca-Cola conține 50g de zahăr), apoi măsurarea nivelului glicemiei și al insulinei două ore mai târziu. Consumul de cofeină a fost măsurat pe parcursul studiului cu ajutorul unui chestionar de frecvență alimentară.

Studiul a arătat că un consum regulat de cafea s-a dovedit benefic pentru menținerea unui nivel sănătos al glicemiei. Figura alăturată arată incidența toleranței alterate la glucoză raportat la consumul de cafea.

Fig: Riscul de toleranță alterată la glucoză raportat la consumul de cafea

% de participanți cu toleranță scăzută la glucoză                                    Rata de risc

Cazuri

Rata de risc

Căni de cafea pe zi

Coloanele albastre reprezintă procentul persoanelor care au dobândit o toleranță alterată la glucoză pe parcursul studiului. Toleranța alterată la glucoză este diagnosticată atunci când nivelul glicemiei este în continuare anormal de ridicat și după intervalul de două ore dictat de testul de toleranță orală la glucoză și înseamnă că organismul a întâmpinat dificultăți în eliminarea zahărului din sânge, ceea ce sugerează rezistența la insulină.

Linia roșie indică rata de risc comparativ pentru pentru fiecare grup, cu punctul de referință reprezentat de grupul care a consumat 2 sau mai puține căni de cafea pe zi. Persoanele care au băut 7 sau mai multe căni de cafea pe zi prezintă o rată de risc de 0,44, deci au cu 56% mai puține șanse să capete toleranță alterată la glucoză decât cele care au băut 2 sau mai puține căni de cafea pe zi. Logic, nu?

Studiul mai cuprindea și un tabel interesant care ilustrează modificările glicemice apărute atunci când consumul zilnic de cafea crește cu 5 căni. Atenție: valorile negative reprezintă o îmbunătățire pentru că se referă la scăderea glicemiei, ceea ce este de dorit.

Glucoza la interval de 2 ore -8,8%
Glucoza a-jeun -0,8%
Insulina la interval de 2 ore -19,7%
Insulina a-jeun -5,6%
Rezistența la insulină (indicele HOMA-IR) -6,3%

Sursa: Studiul Hoorn: Consumul de cafea și incidența toleranței alterate la glucoză a-jeun, intoleranței la glucoză și diabetului de tip II

Valorile „la interval de 2 ore„ se referă la testul de toleranță orală la glucoză și ilustrează ce se întâmplă în organism după masă. Valorile din tabel sugerează o îmbunătățire semnificativă, în special scăderea cu aproape 20% a nivelului de insulină.

Acesta nu este un rezultat singular – 19 din 22 de studii au obținut rezultate similare, așa că există dovezi mai mult decât suficiente care sugerează că un consum regulat de cafea scade nivelul glicemiei și al insulinei din sânge și este, prin urmare, benefic în tratarea acneei.

Băuturile care conțin cofeină ar putea avea efectul opus

Deși consumul de cafea este benefic pentru glicemie și insulină, cofeina în sine poate avea efectul opus. Acesta este paradoxul cercetărilor cu privire la cafea. Studii epidemiologice precum cel olandez prezentat mai sus arată proprietățile benefice ale cafelei, dar studiile pe termen scurt, în cadrul cărora subiecților li se administrează cofeină într-o formă sau alta, sugerează aproape în unanimitate că aceasta poate cauza rezistență la insulină și creșterea glicemiei.

Prin urmare, cofeina din cafea alterează toleranța la glucoză pe termen scurt, dar pe termen lung are loc un alt proces care contracarează acest efect negativ. Cercetătorii nu au reușit încă să descopere ce anume declanșează acest proces benefic – dacă este vorba despre antioxidanții din cafea sau despre altceva.

Se poate trage deci concluzia că cea mai bună opțiune de consum este cafeaua decofeinizată. Putem presupune despre aceasta că are toate subtanțele benefice din cafeaua normală,  plus avantajul de a conține cantități minime de cofeină. Un studiu din 2006 a demonstrat că într-adevăr așa este.

În cadrul acestui studiu, 11 subiecți au primit, cu 4 ocazii diferite, cafea normală (RCOF), cafea decofeinizată (DECAF), o tabletă de cofeină (CAF) sau o tabletă placebo (PL). Cei 11 subiecți au fost supuși 60 de minute mai târziu testului de toleranță orală la glucoză. Iată rezultatele:

Sursa: Intoleranța la glucoză indusă de consumul de cafea cofeinizată la bărbați este mai puțin pronunțată decât cea indusă de cofeina alcaloidă.

De reținut că, în aceste grafice, eticheta „0 min„ se referă la momentul ingerării cofeinei/cafelei/etc., eticheta „60 min„ se referă la momentul administrării băuturii pe bază de zahăr.

După cum se observă, consumul de cafea decofeinizată a avut ca rezultat cel mai scăzut nivel al glicemiei și insulinei, iar consumul de cofeină pură a avut ca rezultat cele mai ridicate niveluri ale acestora, cafeaua normală poziționându-se la mijloc. Și nici măcar nu este vorba despre diferențe mici; cercetătorii au calculat estimativ cantitatea totală de insulină și glucoză din intervalul cheie de 2 ore pentru toate cazurile. Comparativ cu cafeaua normală, cafeaua decofeinizată a avut ca rezultat circa 50% mai puțină glucoză în sânge în intervalul analizat. Comparativ cu acțiunea cofeinei pure, s-a inregistrat o enormă scădere a nivelului acesteia, repectiv 69%. În cazul insulinei, cafeaua decofeinizată a dus la o prezență cu 23% mai mică a acesteia în sânge decât în cazul consumului de cafea normală și cu 38% mai mică în comparație cu consumul de cofeină pură.

Studiul cu pricina a fost unul de foarte mică amploare (cu numai 11 subiecți), dar l-am folosit drept exemplu din două motive: în primul rând, studiile de mai mare amploare asupra cofeinei au avut rezultate similare, iar în doilea rând, acesta este unul dintre puținele studii care au comparat cafeaua obișnuită, cafeaua decofeinizată, cofeina pură și placebo.

Concluzii

Concluzia acestor cercetări este că o cană cafea sau un o altă băutură cofeinizată consumată înainte de masă duce la creșterea glicemiei și insulinei imediat după masă, cu următoarele posibile consecințe:

  • Consumul de băuturi care conțin cofeină poate avea efecte negative asupra nivelului glicemiei, mai ales dacă băuturile respective conțin și zahăr (Coca-Cola sau alte băuturi asemănătoare).
  • Nu este recomandat consumul de zahăr sau dulciuri îm combinație cu cafeaua deoarece cofeina din cafea afectează secreția de insulină, ceea ce duce la niveluri crescute ale glicemiei și insulinei.
  • Consumul de cafea decofeinizată poate reduce nivelul de după masă al glicemiei și insulinei. Este posibil ca ceaiul verde să aibă și el același efect.

Concluzia ar fi că un consum regulat de cafea este probabil benefic pentru sănătatea pielii, atâta vreme cât nu se adaugă zahăr. De asemenea, este recomandat să nu se consume nimic dulce alături de cafea (deci fără biscuiți sau prăjiturele!). Consumul de cafea decofeinizată ar putea avea efecte chiar și mai benefice pentru piele. Ar trebui evitate, în schimb, băuturile răcoritoare sau energizante care conțin cofeină deoarece acestea nu conțin și substanțele antioxidante din cafea și ceai.

Privind lucrurile în ansamblu, cafeaua reprezintă probabil un factor minor în gestionarea acneei. Alți factori, precum alimentația, afecțiunile intestinale și stresul sunt probabil mult mai importanți decât cafeaua sau cofeina.